Va invitam sa va abonati la newsletterul nostru!

Ooops! Ceva nu a mers. Încercaţi încă o dată. Adresa de e-mail trebuie să fie validă şi nu trebuie să fi fost înregistrată în baza de date până acum.

V-aţi abonat la newsletter! Vă rugăm să confirmaţi abonarea accesând linkul trimis prin e-mail! Dacă nu aţi primit emailul de confirmare, verificaţi folderele spam/bulk/junk.

Volumul „1989. Toamna naţiunilor” la Bookfest

Institutul Polonez și Editura Polirom vă invită sâmbătă, 1 iunie, ora 12.00, la lansarea volumului „1989. Toamna națiunilor” în prezența autorilor Adam Burakowski, Aleksander Gubrynowicz și Paweł Ukielski. Volumul, în traducerea lui Vasile Moga, a apărut luna aceasta la Editura Polirom, în colecția „Historia” (coordonator Mihai-Răzvan Ungureanu). Lansarea va avea loc în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (stand Polirom), în incinta Romexpo.

Volumul „1989. Toamna naţiunilor” la Bookfest

Despre carte: din prefaţa semnată de Stejărel Olaru

„Volumul prezintă schimbările care au început în Polonia, Ungaria, RDG, Cehoslovacia, România şi Bulgaria în a doua jumătate a anilor ‘80 şi au culminat cu prăbuşirea sistemului comunist în 1989, accentul fiind pus nu atât pe evenimentele în sine, cât mai ales pe cauzele şi consecinţele acestora, pe studiul comparativ al sistemelor şi pe caracterul specific al schimbării din fiecare ţară. Autorii îşi sprijină cercetările pe două teze: incapacitatea economică a sistemului comunist şi faptul că impulsul către reformă nu a venit din interiorul ţărilor Europei Centrale şi de Est, ci dinspre Uniunea Sovietică. Importanţa lucrării este sporită de analiza traseului parcurs de aceste ţări în aproape un sfert de secol de evoluţie postcomunistă.”

Despre autori:

Adam Burakowski (n. 1977) - politolog, istoric, absolvent al Institutului de Istorie al Universităţii din Varşovia (2001) şi al Institutului de Studii pentru Europa de Est al aceleiaşi universităţi (2004). În cursul anului 2003 a efectuat un stagiu de practică în cadrul Cold War International History Project de la Woodrow Wilson International Center for Scholars din Washington. Din 2004 devine asistent, iar din 2007 lector în cadrul Institutului de Studii Politice al Academiei Poloneze de Ştiinţe. Din 2006 activează în cadrul postului naţional de radio polonez. Începând din 2009 este membru al conducerii Grupului pentru Interese Economice Europene al Euranet şi, din 2013, al Euranet Plus. Autor al cărții Geniusz Karpat. Dyktatura Nicolae Ceauşescu 1965-1989, Trio, Varşovia, 2008 (trad. rom. Dictatura lui Nicolae Ceauşescu 1965-1989. Geniul Carpaţilor, Polirom, Iaşi, 2011) şi, împreună cu Marius Stan, al volumului Kraj smutny, pełen humoru. Dzieje Rumunii po 1989 roku (O ţară tristă, plină de umor. Istoria României după anul 1989), Trio, Varşovia, 2012.

Aleksander Gubrynowicz (n. 1974) - de profesie jurist, actualmente cercetător în cadrul Institutului de Drept Internaţional al Universităţii din Varşovia şi, din 2001, în cadrul Institutului de Studii Politice al Academiei Poloneze de Ştiinţe. În intervalul 2003-2004 a îndeplinit funcţia de adjunct al şefului catedrei de Relaţii internaţionale din cadrul Collegium Civitas, fiind aici conferenţiar de mai mulţi ani. Între 1996 şi 2007 a fost vicepreşedinte al Fundaţiei Nowicki. S-a specializat în problematica Europei Centrale şi de Est, cu accent pe ţările baltice, şi în problemele de drept internaţional şi european în domeniul ocrotirii mediului. A publicat, de asemenea, studii pe teme de drept economic internaţional şi european, concentrându-se mai ales pe problematica germană.

Paweł Ukielski (n. 1976) - politolog, istoric, cercetător la Secţia Europa Centrală şi de Est a Institutului de Studii Politice din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţe. Director adjunct şi şef al Centrului Educativ de pe lângă Muzeul Insurecţiei Varşoviene. Conferenţiar la Collegium Civitas, unde ţine cursuri legate de transformările din Europa Centrală şi de Est şi de politică istorică. În cercetarea ştiinţifică, se ocupă în special de istoria contemporană a Cehiei şi a Slovaciei şi în general de cea a Europei Centrale. Este autorul monografiei Aksamitny rozwód. Rola elit politycznych w procesie podziału Czechosłowacji (Divorţul de catifea. Rolul elitelor politice în procesul de împărţire a Cehoslovaciei), 2007. A publicat, printre altele, în Anuarul Politicii Externe a Poloniei, în Revista de Politici Internaţionale şi în volumele succesive ale anuarului Europa Centrală şi de Est. Este autorul celor mai multe dintre titlurile cehe şi slovace din Dicţionarul biografic al Europei Centrale şi de Est din secolul XX. Studiile şi le-a făcut la Szczecin, iar actualmente locuieşte în Varşovia.

Autorii despre carte:

Adam Burakowski:

Prima versiune a cărţii 1989. Toamna Naţiunilor a fost publicată în anul 2009, ca o ediţie specială prilejuită de împlinirea a douăzeci de ani de la căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est. Ţelul nostru a constat în compararea evenimentelor petrecute în diferite ţări din regiune şi tragerea unor concluzii cu caracter general. Am acordat totodată o atenţie deosebită celor ce s-au întâmplat ulterior, după anul 1989, în zona noastră, celor ce s-au întâmplat cu rămăşiţele regimului totalitar precum şi modului în care ţările noastre fac faţă provocărilor lumii contemporane. Din păcate, concluziile sunt mai degrabă pesimiste - în pofida unor succese neîndoielnice, aproape niciunde nu a putut fi creată o bază stabilă de dezvoltare, aproape pretutindeni observăm o emigraţie masivă, având drept consecinţă scăderea numărului populaţiei. Cauzele multor fenomene negative pot fi aflate în evenimentele anului 1989. Deşi toate ţările pe care le descriem sunt în prezent membre ale Uniunii Europene, istoria lor a urmat un curs diferit, iar cauzele acestui fapt pot fi identificate şi în modul în care ele au ieşit din comunism.

Aleksander Gubrynowicz:

Teoretic, amploarea şi intensitatea problemelor care apar în diferite state nu au fost niciodată identice iar diferenţele existente vor rămâne probabil un element permanent al istoriei, care va influenţa soarta diferitelor state în viitor. În cazul fostei RDG, absorbirea ei de către RFG a creat o situaţie, pentru care, având în vedere „umbrela economică de protecţie, pe care a desfăcut-o aşa-numita ”republică de la Bonn”, este greu să găsim un echivalent în celelalte state din fostul bloc estic. Cu toate acestea, chiar şi acolo exodul în masă spre vest sau îndatorarea crescândă, care în cazul Berlinului a atins o stare de-a dreptul cronică, continuă să fie o provocare majoră. De altfel, Ungaria, deşi la ieşirea din criză a dispus de anumite atuuri, datorate specificului epocii lui Kádár, relativ repede s-a blocat în dispute partinice desfăşurate în jurul axei „dreapta”/„stânga”, care au frânat în mod evident procesul de modernizare a ţării şi au determinat abaterea treptată de la mecanismele democratice clasice, împingând ţara spre o coliziune cu Uniunea Europeană şi Consiliul Europei. În cazul Poloniei, situaţia economică dificilă din 1989 a impus înfăptuirea unor reforme de piaţă cu mult mai profunde, care cu certitudine au ferit-o de perturbări mai grave în perioada crizei economice globale, cu toate acestea şi în acest caz este greu să vorbim numai despre succese, iar lipsa unei viziuni a „ceea ce urmează” este tot mai mult resimţită.

Paweł Ukielski:

Volumul 1989. Toamna Naţiunilor s-a născut din convingerea că exista necesitatea de a umple un gol important pe piaţa de carte. Impresiei că lipsesc nişte analize complete, sintetice ale unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria sec. al XX-lea - nu doar din zona noastră, ci din întreaga lume - i s-a adăugat sentimentul că lipsesc şi cărţi tratând aceeaşi temă destinate publicului cititor larg. Abordând o temă atât de vastă, am ştiut de la început că nu este posibil să ne oprim în expunerea consideraţiilor noastre la căderea simbolică a comunismului, ci că se impune să mergem mai departe, pentru a vedea care este moştenirea şi povara postcomunistă până astăzi. Analiza a şase (şapte - după împărţirea Cehoslovaciei) cazuri a condus spre multe rezultate şi concluzii interesante, numeroase asemănări ale situaţiilor şi evenimentelor din diferitele ţări îmbinându-se cu şi mai numeroase deosebiri. Oare din acest mozaic poate fi desprinsă o concluzie cu caracter general? Poate doar cel mult aceea, că Europa Centrală şi de Est reprezintă o regiune extrem de interesantă, demnă de o cunoaştere cât mai profundă.

 

ie6_update_hello_we_are_in 2018! ...ie6_update_browser_is_old

ie6_update_install_one_of_alternatives

...ie6_update_and_then_come_back :)